Ingerasul si norisorul

Cicã Dumnezeu îl cheamã la raport pe un îngeras:
– Mãi îngerasule, du-te si tu si curãtã, te rog, norisorul ãla negru de acolo
– Vai, cum sã mã duc eu, cu mânutele mele albe si pufoase sã mã murdãresc.
– Hai mãi îngerasule, gândeste-te câti oameni sunt necãjiti sub norisorul ãla
cã e negru si acoperã soarele.
– Da’ cum sã mã duc eu, cu aripioarele mele albe si cu piciorusele mele ca
laptele.
– Hai mãi îngerasule, du-te, cã si eu când eram mic ca tine, si eu curãtam
norosori si îi fãceam pe oameni fericiti. Hai du-te!
– Ete pula!